Am avut astăzi ocazia să conduc, alături de colegul meu bumbu, ceea ce numim noi un WorkShop. Este un fel de training, dar care are scopul de a rezolva anumite probleme.

Și ca o primă experiență de așa ceva, este și normal că voi avea un set, de data aceasta prea mare, de greșeli pe care le-am facut. Au fost careva legate de public speaking, dar cele mai multe și mai grave au fost legate de felul în care am expus mesajul.

Omul ca fiind un consumator intens de informație, își crează un mod anumit de a filtra mesajele astfel încît sa îi fie accesibil și pe înteles. Din pacate acest mod este și baza multor dispute. Pe parcusul vieții, la sigur fiecare dintre noi a dat peste problema interpretării unui anumit mesaj, și anume ca fiind interpretat diferit decît forma sa destinată.

Și astăzi, din păcate am ajuns să fac greșeala de a transmite un mesaj, care a permis o interpretare eronată. De ce spun greșeală? Din motiv că am exersat destul de mult corecta exprimare pentru a nu face greșeli atît de grave. Și asta nu pot să mi-o iert.

Dar la toate acestea se mai adaugă cîteva aspecte. Unul din ele fiind faptul că sunt foarte “demanding”.

Cer mult, dar o fac justificat și pentru propria dezvoltare a individului. Foarte mulți îmi reproșează faptul că în cazul în care singur nu sunt capabil să fac ceva bun, atunci sa nu cer de la alții. Și aici iarăși aceeași problema de interpretare: cer mult pentru ca persoana care face acest lucru bun să necesite să treacă peste limitele sale obișnuite, și mai este necesar de menționat faptul că în cazul în care eu am facut o greșeală, să nu o repete celălalt, să învete din greșelele mele.